Rwmania: Gwahaniaeth rhwng fersiynau

 

== Tarddiad yr enw ==

 

Defnyddid y ddau sillafiad ''român'' a ''rumân''<ref>''"am scris aceste sfente cărți de învățături, să fie popilor rumânesti&nbsp;... să înțeleagă toți oamenii cine-s rumâni creștini"'' "Întrebare creștinească" (1559), Bibliografia românească veche, IV, 1944, p. 6. <br/>''"...&nbsp;că văzum cum toate limbile au și înfluresc întru cuvintele slăvite a lui Dumnezeu numai noi românii pre limbă nu avem. Pentru aceia cu mare muncă scoasem de limba jidovească si grecească si srâbească pre limba românească 5 cărți ale lui Moisi prorocul si patru cărți și le dăruim voo frați rumâni și le-au scris în cheltuială multă&nbsp;... și le-au dăruit voo fraților români,&nbsp;... și le-au scris voo fraților români"'' Palia de la Orăștie (1581–1582), București, 1968. <br/>''În Țara Ardealului nu lăcuiesc numai unguri, ce și sași peste seamă de mulți și români peste tot locul&nbsp;...'', Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, p. 133–134.</ref> hyd ddiwedd yr 17eg ganrif, pan wahaniaethid y ddwy ffurf am resymau cymdeithasol-ieithyddol: "[[taeog]]" oedd ystyr ''rumân'' bellach, a ''român'' oedd yr enw ar y bobl Rwmaneg eu hiaith.<ref>{{Cite book|last = Brezeanu|first = Stelian|title =Romanitatea Orientală în Evul Mediu|publisher =Editura All Educational|year=1999|location =Bucharest|pages =229–246 }}</ref> Wedi diddymu'r system daeog ym 1746, gair anarferol oedd ''rumân'' a daeth y ffurf ''român'' yn safonol.<ref>In his well known literary testament [[Ienăchiță Văcărescu]] writes: "Urmașilor mei Văcărești!/Las vouă moștenire:/Creșterea limbei românești/Ș-a patriei cinstire." <br/>In the ''"Istoria faptelor lui Mavroghene-Vodă și a răzmeriței din timpul lui pe la 1790"'' a Pitar Hristache writes: "Încep după-a mea ideie/Cu vreo câteva condeie/Povestea mavroghenească/Dela Țara Românească.</ref> Defnyddid yr enw Rwmania i ddisgrifio mamwlad yr holl Rwmaniaid yng nghyfnod cynnar y 19eg ganrif.<ref>In 1816, the Greek scholar [[Dimitrie Daniel Philippide]] published in [[Leipzig]] his work ''The History of Romania'', followed by ''The Geography of Romania''. <br/>On the [[Headstone|tombstone]] of [[Gheorghe Lazăr]] in [[Avrig]] (built in 1823) there is the inscription: "Precum Hristos pe Lazăr din morți a înviat/Așa tu România din somn ai deșteptat."</ref>

== Hanes ==

=== Hanes cynnar ===

 

=== Yr Oesoedd Canol ===

 

=== Annibyniaeth a brenhiniaeth ===

 

=== Y Rwmania gomiwnyddol ===