Rwmania: Gwahaniaeth rhwng fersiynau

Daw enw'r wlad yn y bôn o'r gair [[Lladin]] ''romanus'', sy'n golygu "dinesydd Rhufain".<ref>{{cite web|url=http://dexonline.ro/search.php?cuv=rom%C3%A2n |title=Explanatory Dictionary of the Romanian Language, 1998; New Explanatory Dictionary of the Romanian Language, 2002 |publisher=Dexonline.ro |accessdate=25 September 2010|language=ro}}</ref> Defnyddid yr enw yn gyntaf, hyd y gwyddon, yn yr 16g gan ddyneiddwyr Eidalaidd a deithiodd i Dransylfania, Moldafia, a Walachia.<ref>{{Cite book|quote="nunc se Romanos vocant"|first=Andréas|last=Verres|title=Acta et Epistolae|volume=I|page=243}}</ref><ref>{{Cite journal|quote="...&nbsp;si dimandano in lingua loro Romei&nbsp;... se alcuno dimanda se sano parlare in la lingua valacca, dicono a questo in questo modo: Sti Rominest ? Che vol dire: Sai tu Romano,&nbsp;..."|author=Cl. Isopescu|title=Notizie intorno ai romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento|journal=Bulletin de la Section Historique|volume=XVI|year=1929|pages=1–90}}</ref><ref>{{Cite book|quote="Anzi essi si chiamano romanesci, e vogliono molti che erano mandati quì quei che erano dannati a cavar metalli&nbsp;..."|first=Maria|last=Holban|title=Călători străini despre Țările Române|language=Romanian|publisher=Ed. Științifică și Enciclopedică|year=1983|volume=II|pages=158–161}}</ref><ref>{{Cite book|quote="Tout ce pays la Wallachie et Moldavie et la plus part de la Transilvanie a eté peuplé des colonies romaines du temps de Traian l'empereur&nbsp;... Ceux du pays se disent vrais successeurs des Romains et nomment leur parler romanechte, c'est-à-dire romain&nbsp;..."|title=Voyage fait par moy, Pierre Lescalopier l'an 1574 de Venise a Constantinople, fol 48|first=Paul|last=Cernovodeanu|journal=Studii și materiale de istorie medievală|volume=IV|year=1960|page=444|language=Romanian}}</ref> Sonir am ''Țeara Rumânească'' ("Tir Rwmania") yn Llythyr Neacșu o Câmpulung (1521), y ddogfen hynaf sy'n goroesi yn yr iaith Rwmaneg.<ref>Ion Rotaru, ''Literatura română veche'', [http://www.cimec.ro/istorie/neacsu/eng/people.htm "The Letter of Neacșu from Câmpulung"] (Bwcarést, 1981), ttt. 62–65</ref>

Defnyddid y ddau sillafiad ''român'' a ''rumân''<ref>''"am scris aceste sfente cărți de învățături, să fie popilor rumânesti&nbsp;... să înțeleagă toți oamenii cine-s rumâni creștini"'' "Întrebare creștinească" (1559), Bibliografia românească veche, IV, 1944, p. 6. <br/>''"...&nbsp;că văzum cum toate limbile au și înfluresc întru cuvintele slăvite a lui Dumnezeu numai noi românii pre limbă nu avem. Pentru aceia cu mare muncă scoasem de limba jidovească si grecească si srâbească pre limba românească 5 cărți ale lui Moisi prorocul si patru cărți și le dăruim voo frați rumâni și le-au scris în cheltuială multă&nbsp;... și le-au dăruit voo fraților români,&nbsp;... și le-au scris voo fraților români"'' Palia de la Orăștie (1581–1582) (Bwcarést, 1968). <br/>''În Țara Ardealului nu lăcuiesc numai unguri, ce și sași peste seamă de mulți și români peste tot locul&nbsp;...'', Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, t. 133–134.</ref> hyd ddiwedd yr 17g, pan wahaniaethid y ddwy ffurf am resymau cymdeithasol-ieithyddol: "[[taeog]]" oedd ystyr ''rumân'' bellach, a ''român'' oedd yr enw ar y bobl Rwmaneg eu hiaith.<ref>{{Cite book|last = Brezeanu|first = Stelian|title =Romanitatea Orientală în Evul Mediu|publisher =Editura All Educational|year=1999|location =Bucharest|pages =229–246 }}</ref> Wedi diddymu'r system daeog ym 1746, gair anarferol oedd ''rumân'' a daeth y ffurf ''român'' yn safonol.<ref>In his well known literary testament [[Ienăchiță Văcărescu]] writes: "Urmașilor mei Văcărești!/Las vouă moștenire:/Creșterea limbei românești/Ș-a patriei cinstire." <br/>In the ''"Istoria faptelor lui Mavroghene-Vodă și a răzmeriței din timpul lui pe la 1790"'' a Pitar Hristache writes: "Încep după-a mea ideie/Cu vreo câteva condeie/Povestea mavroghenească/Dela Țara Românească.</ref> Defnyddid yr enw Rwmania i ddisgrifio mamwlad yr holl Rwmaniaid yng nghyfnod cynnar y 19g.<ref>In 1816, the Greek scholar [[Dimitrie Daniel Philippide]] published in [[Leipzig]] his work ''The History of Romania'', followed by ''The Geography of Romania''. <br/>On the [[Headstone|tombstone]] of [[Gheorghe Lazăr]] in [[Avrig]] (built in 1823) there is the inscription: "Precum Hristos pe Lazăr din morți a înviat/Așa tu România din somn ai deșteptat."</ref>

Ymhlith y ffurfiau ar enw'r wlad mewn ieithoedd eraill Ewrop mae ''Rumänien'' yn [[Almaeneg]], ''Roumanie'' yn [[Ffrangeg]], ''Rumunija'' yn [[Serbo-Croateg]], Румыния (''Rumyniya'') yn [[Rwseg]], a ''Rumunia'' yn [[Pwyleg|Bwyleg]]. Daw'r enw Cymraeg drwy'r hen ffurf Saesneg ''Rumania'' neu ''Roumania''.<ref>See, for example, "[http://www.nytimes.com/1989/12/21/opinion/rumania-remarkable-common-ground.html Rumania: Remarkable Common Ground"], ''The New York Times'' (December 21, 1989).</ref> ''Romania'' yw'r ffurf Saesneg arferol ers canol y 1970au.<ref>See the [https://books.google.com/ngrams/graph?content=Romania%2CRumania%2CRoumania&year_start=1870&year_end=2008&corpus=15&smoothing=3 Google Ngrams for Romania, Rumania, and Roumania].</ref><ref>{{cite web|url=http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_2&par1=1#t1c0s0a1|title=General principles|publisher=cdep.ro|language=Romanian|accessdate=7 MediSeptember 2009}}</ref>

Yn ôl cyfrifiad 2011, poblogaeth Rwmania yw 20,121,641.<ref name="CensusRef"/> Megis gwledydd eraill yn ei chylch, mae disgwyl i'r boblogaeth leiháu'n raddol yn y blynyddoedd i ddod o ganlyniad i [[cyfradd ffrwythlondeb|gyfradd ffrwythlondeb]] (1.2–1.4) sy'n rhy isel i gynnal nifer cenedlaethau'r dyfodol a chyfradd allfudo sy'n uwch na'r gyfradd mewnfudo. Ym mis Hydref 2011, roedd Rwmaniaid ethnig yn cyfri am 88.9% o'r boblogaeth. Y lleiafrifoedd ethnig mwyaf eu maint yw'r Hwngariaid (6.5%) a'r Roma (3.3%).<ref>2002 census data, based on [http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/alte/2012/Comunicat%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011.pdf population by ethnicity], gave a total of 535,250 Roma in Romania. Many ethnicities are not recorded, as they [http://www.edrc.ro/docs/docs/Romii_din_Romania.pdf do not have ID cards]. International sources give higher figures than the official census (e.g., [http://europeandcis.undp.org/uploads/public/File/rbec_web/vgr/chapter1.1.pdf [[UNDP]]'s Regional Bureau for Europe], [http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/COUNTRIES/ECAEXT/EXTROMA/0,,contentMDK:20333806~menuPK:615999~pagePK:64168445~piPK:64168309~theSitePK:615987,00.html World Bank], {{cite web|url=http://www.msd.govt.nz/documents/publications/msd/journal/issue25/25-pages154-164.pdf |format=PDF|title=International Association for Official Statistics|archiveurl=//web.archive.org/web/20080226202154/http://www.msd.govt.nz/documents/publications/msd/journal/issue25/25-pages154-164.pdf|archivedate=26 Chwefror 2008}}</ref><ref>{{Cite news|url=http://www.usatoday.com/news/world/2005-02-01-roma-europe_x.htm|publisher=usatoday|title=European effort spotlights plight of the Roma|accessdate=31 AwstAugust 2008|date=10 Chwefror 2005}}</ref> Mwyafrif yw'r Hwngariaid yn siroedd Harghite a Covasna. Ymhlith y lleiafrifoedd eraill mae'r [[Wcreiniaid]], yr [[Almaenwyr]], y [[Tyrciaid]], y Lipofiaid ([[Hen Gredinwyr]] o dras [[Rwsia]]idd), yr [[Aromaniaid]], y [[Tatariaid]], a'r [[Serbiaid]].<ref name="census">{{cite report|url=http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/ |title=Official site of the results of the 2002 Census |language=Romanian |accessdate=31 Awst 2008 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20120205002157/http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2 |archivedate=5 Chwefror 2012 }}</ref> Ym 1930, trigai 745,421 o Almaenwyr yn Rwmania,<ref>{{cite web|url=http://www.hungarian-history.hu/lib/minor/min02.htm|archiveurl=//web.archive.org/web/20070817040031/http://www.hungarian-history.hu/lib/minor/min02.htm|archivedate=17 AwstAugust 2007|title=German Population of Romania, 1930–1948|publisher=hungarian-history.hu|accessdate=7 MediSeptember 2009}}</ref> ond dim ond rhyw 36,000 sy'n byw yno heddiw.<ref name="census"/> Yn 2009 roedd tua 133,000 o fewnfudwyr yn Rwmania, yn bennaf o Foldofa a [[Gweriniaeth Pobl Tsieina|Tsieina]].<ref name="hdrstats.undp.org"/>

[[Iaith swyddogol]] Rwmania yw'r [[Rwmaneg]], iaith [[ieithoedd Romáwns|Romáwns]] ddwyreiniol sy'n debyg i'r [[Aromaneg]], y [[Megleno-Romaneg]], a'r [[Istro-Romaneg]], ond sy'n rhannu nifer o nodweddion â'r ieithoedd gorllewinol megis [[Eidaleg]], [[Ffrangeg]], [[Sbaeneg]], a [[Portiwgaleg|Phortiwgaleg]]. Mae 31 o lythrennau yn yr wyddor Rwmaneg. Siaredir Rwmaneg yn [[iaith gyntaf]] gan 85% o'r boblogaeth. Siaredir [[Hwngareg]] gan 6.2%, a'r Flach-Romani (tafodiaith [[Romani (iaith)|Romani]]) gan 1.2%. Trigai 25,000 o siaradwyr [[Almaeneg]] brodorol a 32,000 o siaradwyr [[Tyrceg]] yn Rwmania, yn ogystal â 50,000 o siaradwyr [[Wcreineg]] <ref name="census_2011_lang">{{Cite web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_9.xls|format=xls|title=2011 census results by native language|publisher=www.recensamantromania.ro, website of the Romanian Institute of Statistics|accessdate=2015-05-05}}</ref> sy'n byw ger y ffin â'r Wcrain ac yn fwyafrif yn yr ardaloedd hynny.<ref name="infomm.ro_2015-05-05">{{Citation | url=http://infomm.ro/ro/detalii/in-maramures-aproape-31-000-ucraineni-petrec-sarbatorile-de-iarna| title=IARNA UCRAINEANĂ - Află care sunt localitățile din Maramureș în care se prăznuiesc sărbătorile de iarnă după rit vechi|trans_title=Ukrainian winter: find out in which communes of Maramureș are the Winter holidays celebrated by the old calendar| newspaper=Infomm.ro| date= | accessdate=5 May 2015}}</ref> Yn ôl y cyfansoddiad, mae rhaid i gynghorau lleol sicrháu [[hawliau iaith]] i holl leiafrifoedd y wlad, ac os yw'r lleiafrif ethnig yn cyfri am ddros 20% o'r boblogaeth yna ceir defnyddio'r iaith leiafrifol yn y llywodraeth, y llysoedd, a'r ysgolion.<ref>{{cite web|url=http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=1 |title=Constitutia României |publisher=Cdep.ro |accessdate=29 AwstAugust 2011}}</ref> Y Saesneg a'r Ffrangeg yw'r prif ieithoedd tramor a addysgir yn yr ysgol.<ref>{{Cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-26092013-AP/EN/3-26092013-AP-EN.PDF|title=Two-thirds of working age adults in the EU28 in 2011 state they know a foreign language|date=26 MediSeptember 2013|accessdate=21 AwstAugust 2014|publisher=Eurostat}}</ref> Yn 2012 roedd 31% o Rwmaniaid yn medru'r SaesnegSasneg, 17% yn medru'r Ffrangeg, a 7% yn gallu siarad Eidaleg.<ref>{{Cite web|url=http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_386_en.pdf|title=EuropeansEUROPEANS andAND theirTHEIR Languages:LANGUAGES, ReportREPORT|date=2012|accessdate=21 AwstAugust 2014|publisher=Eurostat}}</ref>